Posts Tagged ‘talent’

Anastasia Petryk

By

Sunt sigură că fiecare copil se imaginează artist. Majoritatea folosesc un pix sau creion în loc de microfon şi oglinda pentru audienţă. Este un mod de manifestare, este un mod de omorâre a energiei pe care o ai ca şi copil. Este o activitate frumoasă, mai ales dacă este plină de pasiune. Bineînţeles că numărul copiilor cu un talent deosebit este sensibil mai mic decât cel care se imaginează a fi vedete.

Mi-am început această dimineaţă cu o voce deosebită. Nu-mi venea să cred că dintr-un copchilaş aşa micuţ poate ieşi o voce atât de puternică. Mai jos includ mai multe interpretări ale Anastasiei. Încep cu cea care m-a atins la suflet. Este o melodie despre şi pentru fiinţa care ne-a dat viaţă:

Mie îmi lasă impresia că vocea ei seamănă oleacă cu cea a Christinei Aguilera:

Dintr-un click în altul am descoperit că Anastasia are o soră mai mare, Victoria. Fetele sunt deosebite:

Fetele au şi un site personal. Din câte am priceput informaţia este doar în rusă, dar dacă sunteţi curioşi puteţi oricând folosi Google Translate. Ăsta e un mod plăcut de a începe o zi de iunie :-).

Talente

By

Ce este talentul? Dicţionarul explicativ al limbii române spune că talentul este „aptitudine, înclinare înnăscută într-un anumit domeniu; capacitate deosebită, înnăscută sau dobândită, într-o ramură de activitate, care favorizează o activitate creatoare”.


De ceva timp mă întreb de ce nu mai este talentul elementul hotărâtor în a face diferenţa între doi oameni ce încearcă să reuşească într-un anumit domeniu. Sunt conştientă că există mai mulţi factori ce fac diferenţe, şi anume: ambiţie, muncă şi timp.


Ca să nu mă întind prea mult pe acest subiect, aleg ca şi domeniu cel al muzicii. Azi sunt vedete toţi şi toate care reuşesc marea performanţa de a-şi dezgoli cât mai multe părţi a corpului. Să nu mai vorbim de copii de bani gata.


Datorită tehnologiei toţi posedă acea „capacitate deosebită” numită talent. Oare ce o fi făcând Inna, Anda Adam sau Andreea Bănică atunci când trebuie să susţină un recital live şi fără vreun ajutor al invenţiilor secolului XXI?


De ce noi spectatorii am devenit atât de superficiali şi ne place să ascultăm muzică de calitate proastă? Muzică ce apare ca şi ciupercile după ploaie şi dispare la fel de repede. Muzică comercială, de proastă calitate, şi care peste 10 ani nici nu va mai fi amintită. Ne place muzica ce nu spune nimic. Nu mai există profunzime în ce ascultăm, nu e nici o poveste în spate…


Doamne ce mult am decăzut în ultimii ani. Nu mai suntem în stare să apreciem oamenii ce merită. Nu mai suntem în stare să promovăm talente. Ridicăm oameni de calitate proastă la rangul de vedete. Partea proastă e că şi le considerăm vedete, iar presa e cea care ajută să nu gândim. De altfel ce poţi să aştepţi de la oameni în ţara cărora cele mai citite ziare sunt Cancan, Click sau Libertatea.


Şi mă gândesc unde mai sunt oameni precum Laura Stoica sau Mădălina Manole care îţi ungeau sufletul cu talentul lor. Vocile lor erau ca şi gheaţa pusă pe o arsură. Să nu mai vorbesc de reprezentaţiile lor, de concertele lor live care durau ore, concerte ce umpleau stadioane. Asta era atunci când lumea era încă educată să aprecieze oameni de calitate.


Te invit cititorule să îţi clăteşti un pic creierul cu video-urile de mai jos: