„Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!”

By on iunie 22nd, 2011

…şi nici măcar acest legendar ordin al generalului Ion Antonescu nu a salvat soarta Basarabiei. Ruşii şi-au făcut mendrele cu noi timp de mai bine de 40 de ani oficial. Iar în ultimii 20 de ani fac exact acelaşi lucru doar ca preferă să stea în umbră. Iar poporul dintre Prut şi Nistru este prea orb, nu pot spune măcar chior, să vadă mâinile invizibile care le joacă soarta precum fac păpuşarii.


Astăzi se împlinesc 70 de ani de la intrarea României în cel de al doilea Război Mondial. Moment în care s-a dorit Eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei şi nu ocuparea lor de trupe fasciste precum este vehiculat la greu de televiziuni, partide sau oameni politici ce prezintă un grad înalt de incultură şi a căror dorinţă primordială este să prostească un popor şi aşa neputincios.


Ataşez mai departe un fragment din cartea „O SCURTĂ ISTORIE A ROMÂNILOR POVESTITĂ CELOR TINERI” de Neagu Djuvara:


Germania a atacat Rusia la 22 iunie 1941, iar noi ne-am aflat alături de nemţi. Şi eu am fost pe linia frontului din prima zi. Eram toţi tinerii, plini de avânt la gândul de a şterge ruşinea din anul precedent şi de a redobândi Basarabia şi Bucovina. Noi am crezut că, alături de armata germană, va fi un război uşor de câştigat; a fost, dimpotrivă, un război dramatic, căci Antonescu (avansat mareşal la începutul ostilităţilor) nu s-a mulţumit să redobândească Basarabia şi Bucovina de nord şi să se oprească la graniţele ţării, cum au făcut finlandezii; el a vrut să meargă mai departe alături de nemţi, în speranţa că, dacă câştigă războiul, fiind aliaţii lor fideli, ni s-ar fi retrocedat cel puţin o parte din Transilvania de nord.


Cu această greşeală politică, simplu rămăşag, am mers înainte şi am ajuns cu trupele noastre până la Stalingrad, pe Volga şi în Munţii Caucaz. Iar când s-a întors soarta armelor, când la Stalingrad a avut loc acea dramatică încercuire a armatelor germane (inclusiv a diviziilor române), am suferit cea mai mare înfrângere militară din toată istoria noastră. Am pierdut sute de mii de oameni, morţi, răniţi, degeraţi, prizonieri. O tragedie naţională care n-a mai fost niciodată răscumpărată. Nemţii au considerat că din cauza noastră a fost încercuit Stalingradul, noi nu aveam mijloace proprii de a ne retrage de-acolo. Încetul cu încetul, devenise clar că Germania pierdea lupta şi că noi trebuia să ieşim din război.


Oamenii politici clarvăzători au înţeles cu toţii că Germania nu mai putea câştigă războiul. Cei mai lucizi înţeleseseră aceasta chiar cu un an înainte, din momentul când Statele Unite, provocate de Japonia, intraseră în război. Intrarea în joc alături de Marea Britanic şi de URSS a primei puteri industriale din lume însemna în mod fatal începutul sfârşitului pentru ambiţiile lui Hitler. Dar dictatorii sunt, prin esenţă, orbi. Formidabilul potenţial industrial american, transformat peste noapte în formidabil potenţial militar, a hotărât soarta războiului. Miile de camioane care au transportat armata sovietică la Stalingrad erau americane. Zecile de mii de avioane care au prefăcut oraşele germane în maldăre de ruine au fost americane. (Ţin minte că eu însumi, când am auzit, pe la începutul intervenţiei americane, că preşedintele Roosevelt se lăuda că vor fabrica l 000 de avioane pe săptămână, am crezut că era pură lăudăroşenie. După un an, Statele Unite produceau 52 000 de avioane pe an, şi câte un vapor de transport — Liberty Ship— la fiecare 10 zile!)”.


Pentru mai multe detalii despre evenimentele istorice din acea perioadă puteţi citi articolul de pe Historia.


Ataşez un video reprezentativ pentru ziua de 22 iunie 1941:





P.S. Articol dedicat tuturor inculţilor care au grijă să umple cu paie capul basarabeanului de rând şi needucat! Şi abia după celor care vor să înveţe adevărata istorie a neamului. Rog insistent să învăţaţi să vă preluaţi informaţiile din mai multe surse astfel încât să aveţi dreptul să comentaţi!

Dacă îţi place, distribuie:
Tags: , , , ,
No Comments

Leave a Reply

You can use these tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

Time limit is exhausted. Please reload the CAPTCHA.